"Paper indexed in Blogger and Google, alături de Herodot și păpădie"
Prof. univ. dr... la privată
Introducere
Complexele specialiștilor din mediul academic românesc năvălesc încă de la primul contact cu operele lor sau, pur și simplu, dintr-o... titulatură. Pe alte meleaguri, cercetătorii se împart în dr. si prof. Pentru că nu poți fi prof., atât timp cât nu ești dr., prof.dr. nu face parte din recuzită. Iar când mai adaugi și univ., complexul omului de "stiință" cristalizează instantaneu în mintea... cititorului. În plus, Prof. univ. dr. este titulatura preferată a comuniștilor retardați, promovați în mediul academic pe cale "naturală", în special în domeniul cercetărilor colaborative, pe filiera ochiul, timpanul și trompeta lui eustache.
Incitat fiind de prețioasele vorbe goale aruncate în spațiul public de prof. univ. dr. Bogdan Glăvan, m-am dus direct la opera privatului pentru a mă edifica în privința aspectelor morale, etice și științifice care știam deja că nu-l caracterizează, deși (sau poate tocmai pentru că) abordează cu patos tema plagiatului... de stânga, totodată numărându-se printre primii dreptaci care au promovat zoaia SIE integru.org. Merită menționat faptul că demersul securiștilor nu e de lepădat, însă, din 10 "referate", mai bine de jumătate sunt cu Ponta și Andronescu, ambii mirosind de la o poștă română a pafariști în raport cu "science today", așa cum am exemplificat într-o lucrare anterioară.
Rezultate
Bază de date ISI web of knowledge: 5 articole publicate în reviste ("de prestigiu internațional") și 1 articol publicat în volumul unei conferințe internaționale din... România. Nefiind indexate ISI, producțiile științifice publicate la secta Mises nu există... pentru comunitatea științifică, desigur. Adăugate la CV, sunt esențiale pentru promovări... premature.
În continuare voi face referire doar la cele 5 articole publicate în reviste indexate ISI:
(1) Glavan, Bogdan; Anghel, Flavia, We Are Not Macroprudentialists A Skeptical View of Prudential Regulation to Deal with Systemic Externalities, Independent Review, 17(3) 2013, 349-368.
(2) Anghel, F. Glavan, B. Avrigeanu, A. Stanga, E., Has BNR Followed The Taylor Rule?, Metalurgia International, 15(2) 2010, 72-75.
(3) Glavan, B., Anghel, F., Avrigeanu, A., Stanga, E., Current economic crisis in light of monetary theory. Evidence from Romania and other east-european countries, Metalurgia International, 14, 2009, 44-47.
(4) Glavan, B., Brain Drain A Management or a Property Problem?, American Journal of Economics and Sociology, 67 (4) 2008, 719-737.
(5) Glavan, B., Coordination economics, poverty traps, and the market process - A new case for industrial policy?, Independent Review, 13(2) 2008, 225-243.
Discuție
Tractoriștii și-ar începe atacurile sub centură din perspectiva plagiatului. Pentru asta trebuie să ari toată opera victimei și să prestezi o documentare specifică revistei neiciăr.
Eu, în schimb, mai mult de juma' de oră nu dau pe... subiectul ăsta.
Independent Review e o revista indexată, dar fără factor de impact sau, altfel spus, cu factor de impact 0 (pentru libertarieni, ZERO!!!). Aceasta revistă e într-atat de serioasă încât i-au greșit marelui economist științific până și titlul ultimei lucrări. Pe site-ul revistei în loc de "Macroprudentialists" scrie "Microprudentialists". Autorul publică în această gioarsă... două lucrări, cealaltă fiind publicată în 2008.
Tot în 2008 cărturarul de la privată avea să-și atingă maxima recunoaștere științifică, din punctul meu de vedere singura demonstrație științifică a profului de la privată cum că ar presta și activitate de cercetare în domeniul științelor economice. Un răuvoitor ar putea afirma că asta ar fi excepția care-i confirmă eticheta de... impostor. Lucrarea "Brain Drain A Management or a Property Problem?" este publicată în American Journal of Economics and Sociology, o revistă cu factor de impact 0,302.
Aș putea să mă țin de nas, să pozez in virgină, sa teoretizez spiritul fraudei morale la curvele penale, dar întotdeauna am preferat preluarea pe călcâi și șutul temeinic cu șiretul. Economistul științific publică în anul 2009 lucrarea "Current economic crisis in light of monetary theory. Evidence from Romania and other Easte-European countries", iar in 2010, "Has BNR followed the Taylor rule?", ambele abordând subiecte de politică monetară, într-o revistă romanească, cotată ISI cu factorul de impact 0,08. Revista se numește METALURGIA INTERNATIONAL, cam ca diva cu_cuc Dana International.
Recunosc în premieră pe acest blog că școala de metalurgie romanească e printre cele mai slabe de pe planeta Terra. Spun asta pentru ca de mai bine de 3-4 decenii școala românească de metalurgie a atras cei mai retardati studenți care au reușit să respire aproape 20 de ani pâna la admiterea în acest club al formelor de viață capabile să supraviețuiască aproape fără creier.
Totuși, să aderi la acest club "select", publicând politici monetare, spune cam două-trei toturi despre calitatea științifică a... autorilor.
Dar de ce să mă opresc aici? :) Economistul știintific e și plin de glume. S-a gândit zmeul că nu-i folosește să arunce buzduganu' în "2009", dacă nu este consecvent? Ei bine, în 2013, s-a trezit cu buzduganul în cap.
Panarama de revistă "Industria textilă", de care-și bătea joc în urmă cu 4 ani, are factor de impact 0,291 (sursa), de 3,6 ori mai mare decat al Danei International.
Asta rămâne între noi. Ce crezi, maistre, ai putea sa publici politici monetare în panarama asta? Eu înclin să cred că nu, dar dacă incerci și te convingi, poate realizezi în ce hal de hazna International te-ai... băgat.
Asta rămâne între noi. Ce crezi, maistre, ai putea sa publici politici monetare în panarama asta? Eu înclin să cred că nu, dar dacă incerci și te convingi, poate realizezi în ce hal de hazna International te-ai... băgat.
De fapt, după ce am aruncat o privire pe criteriile minimale publicate în Ordinul nr. 4691 din 28 iulie 2011, îmi dau seama că toată gașca științelor economice din România e de o incompetență soră cu prostia. Adică, în timp ce unora (din alte domenii) li se cereau pentru obținerea titlului de profesor, prin normativul menționat, minim 12-20 producții în străinătate, fiecare dintre acestea cu scoruri relative de influență mai mari de 0,5, "științele economice" "impuneau ca_condiție" 4 lucrări publicate în reviste indexate ISI, cu scor relativ de influență și factor de impact zero.
Concluzie
Economistul știintific a bifat mai mult de 4 ISI (2 în revista de metalurgie), iar acum semnează prof. univ. dr. Deși a driblat sistemul, prof. univ. dr. vorbește despre integritate, plagiat și competență.
Din punctul meu de vedere poate câștiga și premiul Nobel în Metalurgie cu lucrări de politică monetară. Succes, maistre!!!
Future and perspectives
Voi continua să-i urmaresc opiniile pe teme economice, teme pe care sunt interesat chiar si de gândurile profunde ale curvelor penale, în sens figurat, orientându-mă-n viață aproape exclusiv în direcția inversă în raport cu cea versificată de... acestea.
P.S. Ce-i drept, unele articole scrise acum 4 ani sunt valabile si astăzi:
Preţul aurului ia cu asalt cota de 1200 dolari
P.P.S. Și cu asta mi-am pus în cap toți... anarho-libertarienii. :)
P.P.S. Și cu asta mi-am pus în cap toți... anarho-libertarienii. :)
Postări
5 comentarii:
În sfârșit, Costele, te putem citi mai des!!!
Mai lasă comentatul pe alte bloguri și mai și scrie câte ceva!Căci noi, ăștia neturnători și nesecuriști, avem nevoie de înțelepciunea ta!
Libertarienii sunt niște idioți speciali care nu înțeleg ceva: dacă presupunem că STATul nu există deloc PIAȚA LIBERĂ NU VA EXISTA ABSOLUT DELOC!
Fiindcă dacă 5 negustori vând același soi de leuștean în piață, nu va trece mult timp când se vor întâlni la un vin fiert și vor conveni să-și unească forțele pentru a jupui pulimea! Pe acest principiu este construit TOT CE ÎNSEAMNĂ COMERȚ GLOBAL!
De la petrol la ace și chibrituri, toate produsele au în spate CONSPIRAȚII! Fiindcă e mai profitabil să jupoi un consumator decât să-l răzgîi cu prețuri din ce în ce mai mici!
Consider că această caracteristică a comerțului global este și motivul profundului faliment sistemic prin care ne trăim zilișoarele!
Despre Glăvan?Cred că ești prea dur! Așa este la STAT! Pe la 40 de ani trebuie să ai cât mai multe patalamale ca să fi sigur că nu vine vreunul de 20 de ani cu mintea brici și te trimite la construcții la munca reală!
Iubita mea e absolventă de ASE cu 9.90! Ghici câtă educație economică are! Exact! ZERO! NADA!
Așadar ASE este o fabrică menită a ambala frumos proștii nicidecum de a face o educație solidă!
Hai v-am pupat pe portofele!
@thinkagainro
Din pacate asupra celor 5 negustori functioneaza planeaza niste restrictii, gen cantitatea limitata de bani la dispozitia jupuitilor si alte grupuri de negustori (de rosii) care doresc si ei jupuirea posesorilor de bani.
Daca logica ta ar functiona atunci si vanzatorii de forta de munca ce se intalnesc la un vin fiert pentru a vinde forta de munca la un anumit pret ar putea fi numiti asupritori, iar angajatorii, pulime. Ceea ce nu e cazul. As mai continua dar sindromul Stockholm nu se vindeca cu un comentariu pe net.
Before thinking again, you have to think :D
@thinkagainro
Din pacate asupra celor 5 negustori functioneaza planeaza niste restrictii, gen cantitatea limitata de bani la dispozitia jupuitilor si alte grupuri de negustori (de rosii) care doresc si ei jupuirea posesorilor de bani.
Daca logica ta ar functiona atunci si vanzatorii de forta de munca ce se intalnesc la un vin fiert pentru a vinde forta de munca la un anumit pret ar putea fi numiti asupritori, iar angajatorii, pulime. Ceea ce nu e cazul.
As mai continua dar sindromul Stockholm nu se vindeca cu un comentariu pe net.
Before thinking again, you have to think :D
@TARO'
Glăvan e la privată. Se folosește de patalama pentru a impresiona la sindrofiile lebertariene. Cei de la stat nu-s mai breji, da' nici n-o ard proactivi prin țară.
Și n-are legătura cu iubita_ta.
Nu se poate vorbi de un mediu academic în absența activității de cercetare, mai toate instituțiile de învățământ de la noi fiind, de fapt, niște postliceale în care se sindrofesc niște profesorași de liceu care se autointitulează... universitari.
În urmă cu ceva ani Glăvan a recunoscut că nu a câștigat niciodată bani din competițiile organizate de stat. Nu i-am spus atunci, dar nici acum nu-i prea târziu. Asta s-a întâmplat din simplul motiv că nu poate.
De exemplu, Cristian Păun, deși e tot un papagal în domeniu, la postliceala de stat, poate.
Rămâne să recunoască unul dintre cei doi, dacă a fost vorba de vreun trucaj. Eu sunt deschis să merg și pe varianta asta. :D
@Logosfera
De acord în privința prețurilor.
Forța de muncă la un anumit preț este, pe de o parte, o taxare a evazioniștilor din hobby, iar pe de altă parte, o simplă protecție a omului sărac cu duhul în fața cocalarului de căcat.
ThinkAgainRO are dreptate.
Logosfera cred ca s-a grabit cu comentariul.
Sigur ca petrolistii nu pot stabili 1 milion USD / baril. Exista restrictii, dar asta nu contrazice afiramtia lui ThinkAgainRO.
Iar vanzatorii de forta de munca se mai intilnesc si ei, dar tot in anumite conditii (restrictii) si nu reusesc sa se inchege ca oligopol / monopol (din motive obiective, nu caci sint prosti).
Atit timp cit unii au libertatea (puterea)de a da afara / angaja, iar ceilalti "libertatea" (in realitate un fel de impotenta) de a se vinde in alta parte, atunci cam degeaba ar conspira vanzatorii de forta de munca.
In momentul de fata se estimeaza ca marile corporatii stau pe 5000 mld USD cash si nu investesc, iar vanzatorii de forta de munca mor de foame (s-ar vinde pe nimic).
Cu asta orice posibliate a unui monopol al vanzatorilor de forta de munca dispare.
Trimiteți un comentariu