Pionierat imobiliar

Vlad Vlăsceanu, numărul 2 în industria cartoanelor imobiliare, autorul ultimului atac ... de profil, probabil urmare a episodului Ridzi, în care a rămas... neimplicat, şi-a pus cenuşă în cap:

Eu am decis sa nu mai mint si sa incerc sa transmit mesaje pozitive.

... blah, blah, blah...
...fliu-fliu-fliu...

Iar in final, spun doar atat: la tI(E)MOn s-a vandut! s-a vandut cu presa de fata. si s-a mai vandut inca o proprietate: pentru ca noi am decis sa nu mai publicam prostii am cerut tuturor celor care ne-au spus ca au vandut sa ne arate antecontractul de vanzare-cumparare. Si Be Igloo l-a adus! Sursa

(Da, cre'că Hauge însuşi a venit cu antecontractul în dinţi (mai are 799 de dat)). Eh, afirmaţia poate fi nuanţată, el de fapt nu va mai minţi cu privire la creşterea pieţei imobiliare, subiectul constituindu-l scăderea, însă e un MARE ÎNCEPUT!

În timp ce analiştii cu gura mare şi plină/spartă fie au deviat profesional, fie s-au dat... dispăruţi din mass-media, Vlăduţ e dispus să facă pe dracu'n patru... cum ar fi... să nu MAI mintă.

Update: Da' n-a putut. Minciuna e ... amanta lui.

Totul este o bătaie de joc la adresa tuturor

S-a scos sporul de doctorat, 15 procente, punctul ăsta-l înţeleg, toţi imbecilii din Guvern se luptă pentru titlul ăsta de rahat, mi-e şi ruşine să spun că sunt doctor. Sursa

La începutul acestui an, Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte a fost implicată într-un scandal al diplomelor false alături de alte şapte universităţi din ţară. În reţeaua de traficanţi de diplome erau implicaţi profesori universitari, care încasau cîte 3.500 de euro pentru fiecare diplomă falsă. Scandalul a rămas, însă, fără urmări penale, Corpul de Control al Ministerului Educaţiei negăsind dovezi concludente privind eliberarea de diplome false. Sursa

Fabrică secretă de doctorate pe şest la Universitatea „Valahia“ din Tîrgovişte! Printre beneficiari: europarlamentarul PNL Norica Nicolai, deputatul PD-L Gigel Calcan, un spion de la „Doi şi-un sfert“ arestat în cazul Popoviciu, Ilie Cornel Şerban pre numele său, primarul PD-L al sectorului 6, Cristian Poteraş, nevasta lui Ducu Bertzi (fostă secretar de stat în guvernul PNL), alţi secretari de stat, poliţişti şi agenţi de informaţii. Îndrumătorul lor de doctorat este chiar şeful patalamalelor secrete din România, adică al ORNISS, Marius Petrescu, un dinozaur care cloceşte pe post de trei guvernări încoace. Sursa

Şmecheri - doctori în ştiinţă
Valori româneşti... intelectuale... inestimabile... postrevoluţionare!

Sfârşitul crizei!!!

... nu, nu-i aici...

9/11 :) Elements of Deflation, Part 2 (info@FrontlineThoughts.com)

Gross domestic product is a function not just of the money supply but how fast the money supply moves through the economy. Stated as an equation, it is Y=MV, where Y is the nominal gross domestic product (not inflation-adjusted here), M is the money supply, and V is the velocity of money. You can solve for V by dividing Y by M.

Now let's dig a little deeper. Y, or nominal GDP, can actually written as Y=PQ, that is, GDP is the Price paid times the total Quantity of goods sold. Therefore, since Y=MV, the equation can be written as MV=PQ. But the point is that Price (P) is tied to the velocity (V) of money. You can increase the supply of money, and if velocity drops you can still see a drop in the "P," or inflation.

Notice that the velocity of money fell during the Great Depression. And from 1953 to 1980 the velocity of money was almost exactly the average for the last 100 years. Lacy Hunt, in a conversation that helped me immensely in writing this letter, explained that the velocity of money is mean reverting over long periods of time. That means one would expect the velocity of money to fall over time back to the mean or average. Some would make the argument that we should use the mean from more modern times since World War II, but even then mean reversion would mean a slowing of the velocity of money (V), and mean reversion implies that V would go below (overcorrect) the mean. However you look at it, the clear implication is that V is going to drop.

Astăzi, după cutremurul catastrofal din 13 Septembrie, ora 9:00, prezis la secundă de băiatul cu ... sex appeal pentru linguriţe, ne aflăm aici:


... mai exact în punctul 2 (ciclul c).:)

Şi, în general, aici:


Soluţii? Hei... NU SUNT MESIA!!!

Iarna lui Kondratiev şi Credit Ponzi Scheme

Update: Instinct de conservare

Deşi urmează un post destul de lung, nu-i cazul să vă faceţi griji, meritul meu e minor. E simplu, preiau ce gândesc/scriu alţii, fac 2-3 conexiuni (din care una la internet)... et voila! În definitiv(ul absolut), ce rost ar mai avea să gândesc şi eu ce au gandit alţii şi, cu atât mai mult, dacă acel "alţii" mă include, ar fi doar o pierdere de timp să gândesc... de două ori.

Banui că ştiţi cu toţii cât de simplu este să te informezi în ziua de azi. Nu trebuie decât să fii alfabetizat ori, cu o ureche bună şi o privire... ageră, TV-ul iţi poate oferi "a bunch of information". Ce-i drept, uneori selecţia informaţiei... accesibile e mai anevoioasă şi sunt convins că adesea mergeţi pe "mâini moarte", din lipsă de timp. Din fericire, acum există "selectorul" AristotelCostel. Care este secretul meu? Principiul "... e ca la loto" şi, fiind mai prostovan, norocul mă... copleşeşte.

Modestia nu-i tocmai punctul meu forte, însă după tăvăleala din ultimii ani, apelativele maliţioase atrase din zona financiar-imobiliară devin simple "alinturi" în comparaţie cu destinele crude ale opozanţilor... realităţii.

Mă rog... în calitate de patriot voluntar voi executa un gest mai puţin decent faţă de dl. Adrian Panaite, preluând cu funcţia copy-paste o parte importantă dintr-unul dintre articolele dumnealui, articol esenţial atât pentru poporul nostru, cât şi pentru... alte popoare. Fragmentul în sine vă va folosi în partea a doua a acestui post, dar mai cu seamă... în viaţa de zi cu zi.

În lucrarea sa, publicată în 1926, "Ciclurile majore în viaţa economică", Kondratiev a lansat ideea existenţei, la nivelul economiei capitaliste, a unei ciclicităţi repetabile la intervale de timp extinse, de aproximativ 60 de ani. Privind retrospectiv, pentru anii 1790-1920, o serie de indicatori precum profiturile companiilor, preţurile mărfurilor şi ale bunurilor de consum, nivelurile salariilor, ratele de dobândă sau cotaţiile din pieţele bursiere, Nikolai Kondratiev a izolat trei astfel de cicluri majore. Identificând anii 1920 drept ultima perioadă favorabilă a celui de-al treilea ciclu economic, economistul rus a prezis marea criză din 1929-1933, fapt care l-a adus în atenţia observatorilor pieţelor financiare în anii care au urmat. Potrivit teoriei lui Kondratiev, la baza unui astfel de ciclu stă descoperirea şi implementarea pe scară largă a unei noi tehnologii capabile să transforme întreaga societate şi să genereze, la rândul ei, o expansiune furibundă a unor ramuri conexe. Dincolo de schimbarea dramatică a întregii economii, un astfel de avantaj tehnologic cum au fost căile ferate, oţelul sau industria petrolieră, pot determina direcţionarea fluxurilor investiţionale într-un anumit sens, dar şi o modificare a comportamentului consumatorului. Mai mult decât atât, absorbind investiţiile şi creând servicii în industria pe orizontală, respectiva tehnologie poate contura un cu totul alt angrenaj economic. Kondratiev a subliniat existenţa, iniţial, a unui pionierat în respectivul domeniu, apoi o expansiune generală a acestuia, urmată de o etapă de saturaţie şi una de epuizare finală şi declin care cauzează o ieşire a societăţii din vechea paradigmă. Cele patru faze au fost numite sugestiv anotimpuri.
Primăvara lui Kondratiev reprezintă o ieşire din dezmorţire a economiei având ca punct de plecare tocmai randamentele importante aduse de implementarea noii tehnologii. Este un anotimp al exuberanţei, afacerile înmugurind peste tot şi generând prosperitate. Se constată o sporire a locurilor de muncă în paralel cu o majorare a veniturilor ce conturează o atmosferă generală de optimism care permite o schimbare radicală a cerinţelor sociale. Dobânzile mici şi predictibile, costurile scăzute ale mărfurilor, precum şi introducerea de inovaţii tehnologice oferă companiilor profituri substanţiale, cu efecte benefice pe pieţele bursiere. În acest mediu propice, dominat de o efuziune a iniţiativei private, economisirea se îmbunătăţeşte, la fel ca şi acumularea de noi produse.
Pe acest fond pozitiv, creşterea exponenţială îşi atinge limitele, iar economia se supraîncălzeşte. Prin urmare, economia se confruntă cu torida vară a lui Kondratiev. Asistăm la o uşoară recesiune, în contextul îngustării resurselor, al unor dobânzi ridicate şi volatile, apărând primele dezechilibre şi relevându-se o ineficienţă la nivelul întregului angrenaj economic. Aceasta se traduce prin profituri scăzute, şomaj, inflaţie, o sporire semnificativă a datoriilor. În această conjunctură nu se mai creează abundenţă şi apar primele alocări greşite ale resurselor, pieţele bursiere se află în declin şi, de cele mai multe ori, chiar se configurează tensiuni care dau naştere unor conflicte militare majore. Potrivit analiştilor, în actualul ciclu, această vară a fost traversată în anii '70 şi începutul anilor '80, odată cu criza petrolieră, şi a fost marcată de războiul din Vietnam.
Treptat, această etapă este traversată, iar societatea îşi revine, toamna aducând cu ea fructele dezvoltării din primăvară. Economia reintră pe o traiectorie ascendentă, lucrurile par să revină la normal, iar euforia îşi face loc încetul cu încetul. Prin orientarea către consum, uneori spre supraconsum, paradigma respectivului ciclu îşi atinge limitele. Este o perioadă de saturaţie în care se vede un declin al randamentului capitalului investit. Apariţia unor noi inovaţii tehnologice, costul scăzut la materiile prime şi menţinerea unor niveluri coborâte ale ratelor de dobândă permit companiilor să înregistreze profituri apreciabile. Cu toate acestea, în termeni reali, creşterea este una anemică, fapt care cauzează o tendinţă de suprainvestire, materializată printr-o supraproducţie rezultată dintr-un calcul nerealist al cererii viitoare. Acum, cea mai mare parte a companiilor, în loc să îşi diminueze gradual investiţiile, în anticiparea scăderii cererii, tind să aloce din ce în ce mai multe fonduri către promovarea unor metode agresive de marketing, pentru a forţa piaţa până la limitele sale de absorbţie. Este o soluţie paleativă, cu efect pe termen scurt, care însă creează iluzia unei dezvoltări sustenabile în viitor. Pe acest fond, asistăm la creşteri exuberante ale pieţelor bursiere, acţiunile societăţilor listate înglobând expectaţii din ce în ce mai fantasmagorice. La fel şi piaţa imobiliară, dacă în precedentele două anotimpuri cunoştea o tendinţă ascendentă moderată, în etapa despre care vorbim, aceasta capătă accente groteşti, cotaţiile din real estate urcând aberant, în condiţiile unei manii colective specifice psihologiei de bubble.
Către sfârşitul toamnei, randamentele investiţiilor în economia reală ajung într-atât de scăzute, încât aceasta devine tot mai neatractivă pentru investiţii. Capitalul migrează spre zonele speculative şi acum înfloresc activităţi care au la bază exclusiv politici monetare ce includ aşteptări hiperoptimiste asupra viitoarei dezvoltări. Extinderea generalizată a creditului produce un exces de lichiditate care este direcţionat spre aceste activităţi speculative. Pe acest fond, creşte obsesia individului pentru îmbogăţire rapidă, în paralel cu diminuarea interesului său pentru profesie şi muncă. Încrederea în randamentul viitor al investiţiilor este oarbă. Capitalul mare pierde, la rândul său, legătura cu economia reală, iar pieţele financiare capătă accente de joc piramidal, inflamând bule speculative nesustenabile cu sprijinul creditului iraţional. Odată cu spargerea lor, pieţele suportă şocuri dramatice, iar capitalul fictiv începe să se evapore. Urmărind evoluţiile din ultimii ani observăm indicii clare că toamna târzie a lui Kondratiev a fost dusă până la ultimele consecinţe. Nicicând datoriile nu au căpătat asemenea proporţii, nicicând frenezia investiţională nu a fost atât de mare şi în aşa disproporţie faţă de potenţialul efectiv al economiei reale, cu produse derivate, o industrie a hedge-fondurilor luxuriantă şi o propagandă diversificată a societăţilor cu profil financiar, în fine, nicicând nu am avut o aşa condensare a unei succesiuni de bule speculative începând cu Enron, cu cea tehnologică de pe NASDAQ şi încheind cu acest uriaş bubble imobiliar dezvoltat la nivel mondial. Prea multe dintre elementele definitorii ale economiei internaţionale a ultimilor ani se aseamănă cu toamna lui Kondratiev pentru a nu ne gândi cât se poate de serios că această criză cu care ne confruntăm este una care prefigurează o cumplită iarnă geroasă. Sursa

Vorbe... vorbe goale, beletristică pentru frustraţi. Totuşi, am stabilit ce prostii a scornit Kondratiev (un rusnac, cel mai probabil, un sărăntoc de locuia la mă-sa acasă). Nu rataţi comentariile de la acest articol. Eram încolţit de Serban Buscu de la Cotidianul şi "dezvăluit" în maniera-i "selectă" de către Andrei Văcaru. Băieţi, a meritat! M-aţi făcut de... toate prăjiturile... de pomană! (Foame de bani... poate?)

...

Ahhhhh... ce să vezi, ruleta indică 13 roşu, fix Karl Denninger:

The Consumer Credit Game Is OVER

Let me be crystal-clear so nobody can say later they weren't warned: If any part of your economic thesis going forward requires that consumer borrowing expand in order to foster economic growth you are wrong and everything you believe that depends on that is also wrong. Further, any belief that per-capita income has not SHRUNK from the flat-lined 2006-2008 levels in 2009 is also wrong, although the Census numbers for 2009 will not be out until September 2010.

There is no more borrowing capacity among consumers as a group. Contraction of this magnitude and rate-of-change is NOT occurring by choice; consumers are being forced to either pay down or default debt they cannot afford to carry. It is no longer possible to expand outstanding consumer credit - that is, we cannot "pull forward demand" any longer, as the consumer's per-capita income, even with short-term interest rates at ZERO, is insufficient to support further credit issuance. Sursa

Şi acum urmează punctul culminant al postului "MEU":

The Greenspan gambit to avoid a "Kondratiev Winter" has failed. (Conform Google Traducere: "Gambit Greenspan pentru a evita o "Kondratieff de iarnă", nu a reuşit.")

Mr. Greenspan is said to have once remarked during the 00-03 market implosion that this was indeed exactly what he was trying to prevent, strongly implying that he was well-aware of where we were in the credit cycle (that is, he had the up-to-2000 version of the above chart and understood it) and that should he fail the results would be catastrophic.

The law of exponential growth cannot be repealed, and it is impossible for an exponential growth process to continue forever in any venue where there is a hard, physical boundary on the maximum expansion possible.
We live in such a venue. It is called the Planet Earth and it has a finite size, surface area, and carrying capacity for people. While we can (and have) expanded that carrying capacity through the exploitation of technology it is nonetheless finite and eventually must and will succumb to the pressure placed on our economic system by the abusive nature of exponential growth mandates.
We appear to have hit that wall when it comes to debt, just as we did in the 1920s, resulting in The Great Depression.
The Depression was not caused, as Bernanke and others have (knowingly falsely) claimed, by a "failure" of The Fed to appropriately loosen monetary policy.
The Depression was caused by the more than decade-long expansion of credit in exponential fashion - a mathematical impossibility to sustain. That expansion in turn led to a demand for the consumption of ever-more of output in the form of interest payments. When those payments exceeded the ability of persons and corporations to pay the system collapsed, as defaults cascaded through the system causing unemployment, slack capacity and thus more defaults.
The premise of being able to "halt the damage" through the issuance of more credit is in fact a Ponzi Scheme. It is mathematically impossible to do anything more than delay the taking of damage and by doing so the ultimate loss is made worse. The very definition of a Ponzi Scheme - that is, the taking of money (credit) from new "investors" (citizens) to pay off the claims of the old, is exactly what was done in 2001 and is being done now.
Such frauds are supposed to be illegal under the general context of a fraudulent transaction: That is, the making of a promise that is mathematically impossible over an extended period of time.
Why is not Ben Bernanke, along with the remainder of the Fed Governors and every public official who has made such a statement under oath before Congress (including Tim Geithner) not now under indictment?Sursa

Sorin Pâslaru "lucrează" de 10 ani la Ziarul Financiarul

Update: Este prea "cuminte" presa financiara?

Hârtia de bişniţ ZF prezintă cu mândrie, uneori doar pe bază de abonament, toate mizeriile venite din zona financiar-imobiliară adresate fazanilor de soi, de la studiile Raiffeisen privind oportunitatea unor pierderi de 80% din portofoliile recomandate de ei, şi până la şansele istorice de achiziţionare a unor locuinţe la preţuri... fenomenale.

În această privinţă m-am “adaptat” la “politica” editorială a ZF, cu o singură excepţie… junghiul Sorin Pâslaru, un tânăr pe cât de ambiţios pe atât de servil, un ideal mestecător al informaţiei economice laolaltă cu excrementele “privaţilor” importanţi din Manipulistan.

27 Iulie 2006

Scumpirea caselor e un semn bun
In primul rand, cresterea preturilor este un semn bun pentru economie. Cine plateste pentru un teren, un spatiu comercial, o casa sau un apartament stie ca va castiga de pe urma lui.
...
In al doilea rand, luand in considerare faptul ca peste 80% dintre locuinte sunt detinute chiar de locatari, inseamna ca oamenii sunt mai bogati. Acesti bani intra in economie. Sursa

„Ştie”, normal că ştie. Ştie de la ZF.
Intră banii în economie până în toamna lui 2007... când încep să iasă.

10 Ianuarie 2007

...aprecierea activelor romanesti in comparatie cu nivelul preturilor din UE nu poate decat sa aduca bunastare. Sursa

... falsă prosperitate.

8 Martie 2007

Un PIB facut din case si masini
Se va putea inscrie Romania pe traseul dezvoltarii economice a Spaniei, care si-a bazat cresterea in ultimii 20 de ani pe constructii? Este foarte posibil, iar afirmatiile ca suntem in fata unui boom imobiliar nesustenabil nu se sustin daca ne comparam nu cu ce a fost in Romania pana acum, ci cu ceea ce este in jur sau cu ce ar fi trebuit sa fie daca deciziile curajoase de a inchide fabricile nerentabile, de a privatiza bancile si de a deschide economia investitorilor straini s-ar fi luat la timp. Sursa

Iaca asta a făcut Sorinel vreo 10 ani la ZF... împletirea vorbelor goale în smocuri pentru prostirea în masă. Specific, nu Pâslaru a umflat baloanele, nici Zilişteanu, nici Gheţea, nici Isărescu, nici Baltazar, nici Tăriceanu, nici fazanii, nici bizonii. Ei aşa... credeau. Ascunşi în spatele retoricii retarde „nimeni nu poate spune ...” s-au completat unii pe alţii şi... ne-au cam ţepuit.

26 Martie 2007

Consumati, consumati, consumati
...vest-europenii - dintre care probabil ca germanii sunt cei mai rezervati - stau intr-un colt, observa si se gandesc mai mult la viitor si la riscuri. Cat vor mai avea romanii aceasta perspectiva idilica, de Cristofor Columb descoperitor, asupra lumii? Mult timp de acum incolo, pentru ca abia au inceput sa iasa din casa. Sursa

Desigur, era vorba de consumismul BUN la români... credite pentru ORICE, nu preţul contează, ci valoarea...
Şi cum au ieşit românii din casă, nici 2-3 ani n-au trecut că s-au şi trezit „violaţi” şi jefuiţi cât să le ajungă vreo... 30 de ani.

22 Iunie 2007

Iata ca in sfarsit avem un avantaj major din faptul ca Banca Nationala a ramas independenta in anii de devalorizare puternica, cand se punea problema introducerii unui Consiliu Monetar si deci a quasi-desfiintarii bancii centrale, cum este acum in Bulgaria.
A fost viziune, lupta pentru independenta sau pentru pastrarea slujbelor? Nu mai conteaza. Important este ca socul aprecierii de acum a leului fata de euro poate fi baza unei expansiuni puternice a afacerilor romanesti in vecinatatea apropiata, de care acestea au nevoie ca de aer. Sursa

Observaţi CÂND s-a petrecut îndemnul la expansiune? O lună întreagă au avut românii la dispoziţie să fie ... expansivi.

31 Iulie 2007

Produsul intern brut s-a triplat in euro in ultimii sapte ani si are toate sansele sa se dubleze in urmatorii cinci ani, pana la 240 mld. euro. Sursa

?Avea? ?toate? şansele să se dubleze/cvadrupleze, acum are şanse ridicole să se situeze în 2012 la 120 mld. Euro.

25 Septembrie 2007

Cand imobiliarele iau fata politicului, e bine
Ce i-a ramas romanului dupa ce a dat jos comunismul, a devorat ziarele, a aderat la NATO, iar acum la UE? Ce tinta nationala, ce subiect comun mai poate avea? Sa-si faca o casa. Sa vanda si sa cumpere apartamente, case si terenuri, sa construiasca o fantana arteziana in sufragerie, o scara interioara, sa aranjeze bucataria feng-shui. Sursa

E bine pentru nişte şmecheri şi câţiva băieţi mulţumiţi cu resturi în schimbul manipulării.

9 Ianuarie 2008

Investitiile au schimbat structura de productie. Desi abia am intrat in Uniunea Europeana, ca structura si "varsta" a dezvoltarii suntem in valul care creste, valul de la Est. In economia globala a venit timpul altora, a celor multi. Sursa

... şi foarte proşti.

După jumătatea anului 2008 se schimbă linia editorială a ZF, dispare huzurul din banii (reclama) imobiliarilor, iar Pâslaru începe, uşor... uşor, să simtă criza şi, brusc, îşi aduce aminte cam cum era pe la el pe acasă (Tecuci-oraş... monosemaforizat) când era mic: cam ca acum.

19 Septembrie 2008

Ce criza mai poate veni aici, unde suntem de 20 de ani (sau de 70 de ani) intr-o vesnica criza? Pentru ca nu cred ca poate cineva tagadui ca: infrastructura e in criza, piata de resurse umane e in criza, sanatatea e in criza, invatamantul e in criza, agricultura, nu mai vorbim, e in criza.
Ca mai vine o criza acum, ce mai conteaza? Sursa

Pe la începutul acestui an cuantifică şi numărul certitudinilor... din piaţă:

6 Ianuarie 2009

Lumea nu va disparea, singura certitudine? Triada "neagra" - bancile, casele si masinile - a lovit si economia franceza, ca si restul economiilor - islandeza, americana, ungara sau romaneasca.
Care va fi evolutia PIB pentru Romania in 2009? Ecartul prognozelor este urias - intre -3% si 4,5%. Orice este posibil, spun analistii. Sursa

Ei... şi aici intervine Sorin Pârslaru la forma lui de altă dată, bănui, pe mult mai puţin bani, dar după luni bune de înfometare.
Luni de zile a încercat să găsească un punct de sprijin pentru... Terra şi, dacă tot nu l-a găsit, iese şi pe sticlă, la ştiri, în prime-time, asemeni lui Zilişteanu în anii de glorie ai manipulării imobiliare, şi iată ce-i poate... caracterul:

22 Ianuarie 2009

Cine trebuie sa-si cumpere casa sa nu mai astepte
In afara cresterii dobanzilor si a restrictiilor, pe piata imobiliara sunt tot mai putine tranzactii, pentru ca oamenii se tem ca pot da prea multi bani pe o locuinta, preferand sa astepte un pret mai bun.
Dar cei care au nevoie cu adevarat de un credit pentru o casa sau pentru o masina - tinerii casatoriti, familiile care au nevoie un spatiu mai mare, de mobilitate - vor merge inainte.
Ca va scadea, ca isi va reveni piata imobiliara sau nu, are mai putina importanta pentru cei care, in functie de drumul lor in viata, au acum nevoie de o casa. Nu putem sa nu mai mancam astazi paine pentru ca pretul graului a crescut ieri cu 50%. Sursa

Textul articolului şi apariţiile TV se identifică în special prin imperativul din titlu: „Cine trebuie sa-si cumpere casa sa nu mai astepte!”.
În plină prăbuşire de preţuri ale cloacelor, supraevaluate şi de ZECE ori, într-o ţară cu un cost al creditării URIAŞ, Sorinel Pâslaru dă „sfate” la TV comparând cloaca şmenărească sau ceauşistoidă cu... pâinea.

17 Februarie 2009

Este clar ca trecem printr-un soc. Exact ca o masina ramasa fara benzina, economia a franat brusc din cauza lipsei de finantare. Anul 2009 a inceput de fapt la 1 octombrie 2008, si probabil ca nu numai anul 2009, ci o lunga perioada complet noua.
... teritoriul pe care a intrat inclusiv economia romaneasca dupa 1 octombrie 2008 este atat de instabil, incat nimeni nu poate banui prin ce ajustari va trece. Sursa

Nimeni nu poate bănui, dar îndemni proştii să arunce cu banii şi cu viitorul lor în cine ştie ce şmecheri.

4 Mai 2009

Ca si China, nu avem alta sansa decat consumul Avem scoli de echipat cu calculatoare, avem carti de cumparat, avem case de construit, avem nevoie de apa curenta si masini de spalat in jumatate din gospodariile tarii, adica in mediul rural. Sursa

... my... GOD!!!

P.S. Citatele selectate sunt complet rupte din context, asemeni... titlurilor.